Planul de acţiune european privind mobilitatea locurilor de muncă (2007-2010)

În vederea reducerii obstacolelor ce stau în calea la mobilităţii forţei de muncă, Comisia a lansat în decembrie 2007 un Plan de acţiune european. Raportul PE, elaborat de Monica Maria Iacob-Ridzi (PPE-DE, România) – adoptat cu 540 voturi pentru, 18 împotrivă şi 31 abţineri – susţine iniţiativa Comisiei şi atrage atenţia asupra problemeleorexistente în domeniul social, cel al asigurărilor, precum şi la obstacolele administrative în ceea ce priveşte mobilitatea.

Doar 2% din cetăţenii UE lucrează într-un alt stat membru decât cel de origine. În ciuda acestui fapt, potrivit unui sondaj Eurobarometer efectuat în 2006,  europenii apreciază importanţa mobilităţi, 57% considerând că are un impact pozitiv asupra integrării europene.

Statul va da firmelor 4000 de lei, pentru fiecare somer angajat

Firmele care angajeaza someri aflate in evidenta agentiilor pentru ocuparea fortei de munca pentru o perioada de cel putin 3 luni consecutive, vor primi, de la 1 ianuarie 2009, cate 4000 de lei, pentru fiecare persoana angajata, conform OUG nr. 192/2008.

Actul normativ prevede ca “angajatorii care creeaza noi locuri de munca si care incadreaza in munca, pe locurile de munca nou-create, someri aflati in evidenta agentiilor pentru ocuparea fortei de munca pentru o perioada de cel putin 3 luni consecutive de la data inregistrarii in evidenta acestor agentii beneficiaza, din bugetul asigurarilor pentru somaj, de o suma egala cu de 8 ori valoarea indicatorului social de referinta in vigoare la data incadrarii in munca, cu obligatia mentinerii raporturilor de munca sau de serviciu cel putin 3 ani.”

Ce gândesc lucrătorii europeni despre limitarea timpului de lucru

Deputaţii europeni şi miniştrii europeni negociază în momentul da faţă asupra unui acord privind numărul de ore de lucru şi posibilitatea unor state membre de a face excepţie de la această regulă. În 1993, Regatul Unit a obţinut o clauză care îi permite să facă excepţie de la limita maximă de 48 de ore pe săptămână. În alte state, excepţia se aplică doar în anumite sectoare. Am întrebat câţiva lucrători europeni ce cred despre limitarea timpului de lucru.

„Cred că săptămâna de lucru de peste 48 de ore nu este sănătoasă. Legea ar trebui să îi protejeze pe cei care nu vor să lucreze mai mult, care preferă să stea cu familia, de exemplu. Echilibrul între carieră şi viaţa personală este foarte important”, ne-a spus Tine Berse, asistentă de presă de 30 de ani, Germania.

Teoria drepturilor castigate sau despre modificarea salariului pe timp de criza

Costel Gîlcă scrie pe blogul său:

Criza financiara ii face pe angajatori sa caute solutii viabile. Una dintre ele este trimiterea in somajul tehnic, cealalta este concedierea colectiva.
Nici una nu da insa raspunsuri la necesitatile, nu doar ale angajatorilor ci si ale angajatilor. Pana la urma interesele depasirii crizei sunt comune. Fiecare dincele doua variante (somaj tehnic sau concediere prezinta mari inconveniente). Voi trece scurt in revista.

Săptămâna de lucru de 48 de ore

Majoritatea deputaţilor europeni de la Comisia pentru Ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale susţin că săptămâna de lucru trebuie să fie de maxim 48 de ore, iar excepţiile de la această regulă trebuie abolite în maxim trei ani. Această regulă ar putea reduce exploatarea angajaţilor de către angajatori. Doi deputaţi ne-au vorbit despre alegerea lor în votul din comisie şi motivele pentru care au făcut această alegere.

Durata maximă de lucru este un domeniu în care decid atât Consiliul UE cât şi Parlamentul European, însă legislaţia nu a avansat foarte mult în ultima perioadă. Recent, Consiliul a propus ca săptămâna de lucru să rămână limitată la 48 de ore, dar nu şi în statele care beneficiază de excepţii de la aplicarea regulilor europene în domeniu. În Parlament însă, dezbaterile sunt aprinse.

Ministrul muncii despre indemnizaţia pentru mămici

Mariana Câmpeanu: Am aprobat astăzi normele metodologice pentru aplicarea sau punerea în plată a indemnizaţiei pentru mămici, conform noii legi, respectiv cu 85% din venituri.
Am să vă spun numai câteva lucruri. Noi am mai discutat despre aceste norme. V-am mai informat şi oricum ele vor fi publicate. Sunt destul de substanţiale şi de aceea nu putem să discutăm foarte mult astăzi.
Mămicile vor primi după 1 ianuarie 2009 o indemnizaţie pentru creşterea copilului, care va reprezenta echivalentul sumei de 85% din media veniturilor nete lunare obţinute în ultimele 12 luni, înainte de naşterea copilului.

Consulting Review: Cum se acordă tichetele cadou

Avantajele primite de salariaţi sub forma de tichete cadou reprezintă venituri neimpozabile, conform art. 55, alin.(4), lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, numai dacă acestea sunt acordate sub forma de cadouri oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaţilor, cu ocazia Paştelui, zilei de 1 Iunie, Crăciunului şi a sarbătorilor similare ale altor culte religioase, în măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane nu depăşeşte 150 lei.

Antena 3: Care sunt meseriile cele mai afectate de criza

Scrie Euractiv, citând Antena 3:

Cele mai afectate meserii sunt cele ce produc venit in legatura directa cu volumul de vanzare, din comisioane de exemplu- precum agentii imobiliari, brokerii sau dealerii auto.

Pentru prima categorie, veniturile au scazut de pana la trei ori. Dintre cei aproximativ 50.000 de agenti imobiliari care lucreaza in Romania, o mare parte se gandeste serios sa renunte la meserie si sa se mute in alt domeniu, scrie Evenimentul Zilei.

Comisia Europeană şi recrutarea femeilor

În 2007, Comisia a recrutat mai multe femei decât bărbați în toate categoriile de locuri de muncă. Femeile au reprezentat 50,6% din numirile efectuate în posturile de administratori și 74% în cazul posturilor de asistenți. Progresul este evident în special în cazul numirilor în posturile de administrator: 54,2% din numirile în posturile de administrator fără funcții de conducere (față de 44% în 2004), 31,5% în cazul cadrelor de conducere medie (față de 23,2% în 2004) și 35,1% în cazul cadrelor de conducere superioară (față de 12,8% în 2004). În același timp, departamentele Comisiei depun eforturi suplimentare pentru a sensibiliza personalul, a concilia viața personală cu cea profesională și a îmbunătăți evoluția în carieră. Aceste rezultate, precum și altele, sunt publicate astăzi în raportul anual de monitorizare privind „Cel de-al patrulea program de acțiune pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați în cadrul Comisiei Europene”.

Planul european de redresare: componenta HR

Ce spune planul referitor la resursele umane:

Principala prioritate este de a proteja cetăţenii Europei de efectele cele mai vătămătoare ale crizei financiare. Ei sunt cei care sunt afectaţi în primul rând, în calitate de lucrători, gospodării sau antreprenori.

Comisia propune simplificarea criteriilor pe baza cărora se acordă asistenţă prin Fondul Social European, reprogramarea cheltuielilor şi intensificarea plăţilor anticipate cu aplicare de la începutul anului 2009, astfel încât statele membre să aibă acces mai curând la fonduri de maximum 1,8 miliarde € în vederea consolidării politicilor active privind piaţa muncii, redirecţionării sprijinului către categoriile cele mai vulnerabile, intensificării eforturilor de sprijinire a competenţelor şi, dacă este cazul, a alegerii opţiunii finanţării din bugetul comunitar a proiectelor derulate în această perioadă.